Poker Texas Hold’em
Dacă ești nou-venit în lumea pokerului, este foarte important să înțelegi formatul și regulile Texas Hold’em, aceasta fiind varianta de joc cea mai frecvent întâlnită. La Texas Hold’em fiecare jucător primește două cărți proprii, pe care nu le arată celorlalți participanți, și toți jucătorii beneficiază de cinci cărți comune care sunt puse de dealer cu fața în sus pe masă, pe măsură ce jocul progresează.
După fiecare carte întoarsă cu fața în sus, jucătorii trebuie să decidă dacă vor să dea fold, să parieze, să pluseze sau să se arunce, în încercarea de a crea cea mai valoroasă mână de cinci cărți și, bineînțeles, de a câștiga potul. Pentru a afla mai multe despre regulile jocului de poker, treci prin școala noastră de poker.
Reguli Texas Hold’em
Texas Hold’em este cea mai populară variantă de poker și se poate juca cu doi până la zece jucători la masă. Regulile sunt următoarele:
- Un jucător este dealer (buton), poziția dealerului rotindu-se în sensul acelor de ceasornic. Cei doi jucători din stânga butonului se numesc small blind și big blind.
- Atât jucătorul din small blind, cât și cel din big blind trebuie să plaseze pariuri obligatorii, și sunt în general singurii jucători care pun bani în pot înainte de distribuirea cărților. Ulterior, fiecare jucător primește două cărți (cărțile proprii), cu fața în jos.
- După ce s-au distribuit cărțile proprii, începe prima rundă cu jucătorul aflat în stânga big blindului. Acesta poate să se arunce, să plătească sau să pluseze.
- Pariurile continuă în sensul acelor de ceasornic, fiecare jucător având dreptul să se arunce, să plătească sau să pluseze pariul cel mai mare plasat înaintea lor. Pentru a rămâne în joc și a vedea următoarea mână, toți jucătorii trebuie să fi pus același număr de jetoane în pot.
- După prima rundă de pariere urmează flopul, în care sunt distribuite pe masă trei cărți comune, cu fața în sus.
- Pariurile se reiau, fiecare din jucătorii rămași în joc având opțiunea de a spune pas, de a paria sau de a plusa, de a plăti pariurile anterioare sau de a se arunca.
- După finalizarea celei de-a doua runde de pariere, se distribuie o altă carte comună, denumită Turn.
- A treia rundă de pariere începe cu primul jucător din stânga dealerului. Se joacă în sensul acelor de ceasornic, la fel ca la rundele anterioare.
- La sfârșitul celei de a treia runde de pariere, se distribuie o altă carte comună, denumită „river”.
- A patra rundă de pariere începe din nou cu primul jucător rămas în joc așezat în stânga dealerului. Pariurile continuă în sensul acelor de ceasornic până la stabilirea câștigătorului. Dacă doi sau mai mulți jucători rămân activi după încheierea celei de a patra runde, cărțile proprii ale acestor jucători sunt arătate, iar cea mai bună mână de poker câștigă potul.
Blind-urile
Blindurile la Texas Hold’em sunt stabilite în funcție de jucătorul care este desemnat dealer sau „buton” pentru mâna respectivă. Jucătorul din stânga butonului este denumit small blind, ceea ce înseamnă primul pariu obligatoriu. Jucătorul aflat în stânga celui din poziția small blind este denumit big blind, un alt pariu obligatoriu, de obicei de două ori mai mare decât small blindul.
Blindurile pot fi diferite în funcție de structurile de pariere, după cum urmează:
- Jocuri cu limită: Big blindul este egal cu valoarea celui mai mic pariu, iar small blindul este în general jumătate din big blind, în funcție de mize.
- Jocurile cu limită la pot și fără limită: Jocurile sunt denumite în funcție de dimensiunea blindurilor.
În funcție de joc, fiecare jucător poate să plaseze și un „ante”, care reprezintă un alt tip de pariu obligatoriu, de obicei mai mic decât oricare dintre blinduri. După ce aceste pariuri au fost plasate, jocul poate începe.
Oentru alte variante de poker, regulile sunt diferite; pca să afli cum poate diferi structura de pariere față de Texas Hold’em, vizitează ghidul nostru pentru poker Omaha.
Acțiuni de pariere
Fiecare mână de poker reprezintă punctul culminant al mai multor runde de pariere, al căror număr diferă de la o variantă a jocului la alta.
La Texas Hold’em, există patru runde de pariere, iar fiecare jucător trebuie să decidă dacă dorește să se arunce, să plătească, să spună pas, să parieze sau să pluseze atunci când îi vine rândul, deseori bazându-și decizia pe acțiunile celorlalți jucători activi în cadrul mâinii respective.
Pas (check)
Jucătorii spun pas dacă doresc ca acțiunea să treacă la următorul jucător, păstrându-și însă cărțile. Dacă un jucător spune pas, acesta nu trebuie să adauge jetoane în pot, în afara situației în care a plasat deja big blindul și/sau small blindul.
Aruncare (fold)
Dacă arunci cărțile la poker, le pui cu fața în jos și nu mai joci mâna. Aruncarea cărților înseamnă că ai ieșit din joc la runda respectivă și renunți la pot.
Pariu (bet)
Jucătorul pariază o anumită sumă, în funcție de cât sunt de puternice cărțile sale (sau blufează, dacă vrea senzații tari). Pariul trebuie să fie mai mare decât big blindul.
Plată (call)
A da call înseamnă a plăti un pariu, respectiv a pune în joc o sumă egală cu suma pariată de un alt jucător sub formă de pariu sau de plusare. Dacă nu plătește nimeni pariul, mâna ia sfârșit, iar jucătorul căruia nu i s-a plătit pariul câștigă mâna.
Plusare (raise)
Plusare înseamnă majorarea pariului de deschidere. După plusare, ceilalți jucători care sunt încă activi la mâna respectivă pot alege să plătească, să se arunce sau să re-pluseze (adică să dea raise peste raise-ul altui jucător).
După ce toți jucătorii au aruncat cărțile sau au plătit ultima plusare, runda de pariere ia sfârșit și toate pariurile plasate sunt adăugate în pot. Dacă toți jucătorii s-au aruncat la sfârșitul rundei de pariere, mai puțin unul, jucătorul activ rămas în joc câștigă.
Începutul jocului (etapa dinainte de flop și flopul)
A doua etapă a fiecărei mâini se numește înainte de flop, reprezentând acțiunea care are loc înainte de distribuirea flopului și după postarea blindurilor. În etapa pre-flop, jucătorii primesc două cărți sau „cărțile proprii”, care nu trebuie văzute decât de fiecare jucător în parte. Apoi, jucătorii decid dacă vor să plătească, să parieze sau să arunce cărțile proprii.
Urmează runda de „flop”. În această rundă, cărțile comune sunt așezate pe masă și vor fi utilizare de toți jucătorii rămași în joc.
Atât etapa pre-flop, cât și flopul sunt runde critice, acesta fiind momentul în care jucătorii decid care va fi următoarea lor acțiune în funcție de cât de puternice sunt cărțile proprii și cărțile comune arătate.
Mijlocul jocului (turn și river)
După flop, se arde (se pune deoparte) o altă carte din pachet și se arată a patra carte comună. Toți jucătorii rămași în joc vor avea acum șase cărți din care să aleagă pentru a forma mâini de poker de cinci cărți.
Apoi începe o nouă rundă de pariere. După turn urmează riverul, care este momentul în care se arde o altă carte din pachet și se afișează a cincea carte comună.
Aceasta înseamnă că acum vom avea șapte cărți care pot fi selectate pentru a forma cea mai bună mână de poker de cinci cărți. Pentru a crea această mână de cinci cărți, jucătorii se pot folosi de una, de ambele sau de niciuna din cărțile proprii în combinație cu cinci, patru sau trei cărți comune. Are loc o altă rundă de pariere, iar dacă un jucător pariază sau plusează fără să i se plătească pariul, acesta câștigă mâna fără a fi nevoit să arate cărțile. În caz contrar are loc showdownul (arătarea cărților).
Sfârșitul jocului (Arătarea cărților – showdown)
Arătarea cărților are loc atunci când după ultima rundă de pariere rămân în joc mai mulți jucători. În timpul showdown-ului, jucătorul care a făcut ultima mișcare agresivă în timpul rundei finale de pariere este primul care își arată cărțile; dacă nu s-a plasat niciun pariu în timpul acestei ultime runde de pariere, primul jucător din stânga dealerului trebuie să arate primul cărțile.
Jocul se termină aici, prin stabilirea mâinii câștigătoare care câștigă potul. Dacă există două sau mai multe mâini egale, potul se distribuie în mod egal între jucătorii respectivi. Orice jucător care a primit cărți are dreptul să solicite să vadă oricare dintre cărțile implicate în showdown, chiar dacă au fost arse sau aruncate.
Recapitulare
Jocul începe prin distribuirea a două cărți proprii pentru fiecare jucător. Acestea nu sunt arătate celorlalți jucători. Ulterior, au loc mai multe runde în care sunt puse pe masă cărțile comune. Fiecare jucător are ca obiectiv să formeze mâna de poker din cinci cărți cu valoarea cea mai mare și să stabilească dacă să plătească, să pluseze sau să se arunce, în funcție de ce consideră că au adversarii în mână. Jocul se încheie atunci când rămâne în joc un singur jucător sau după ce se arată cărțile jucătorilor rămași.
Regulile casei
PlayGG permite jucătorilor să joace la mai multe mese sau mai multe jocuri simultan. Când intră la o masă cash, jucătorii pot să aștepte să joace până când ajung în poziția big blind sau, alternativ, să plătească o taxă egală cu cea mai mică miză de la masa respectivă sau un small blind pentru a juca următoarea mână. Un jucător poate alege să se așeze temporar în poziție „sit-out” la o masă de poker. În cazul în care doi sau mai mulți jucători activi ajung la etapa de arătare a cărților și au mâini de paritate egală, câștigătorul este stabilit în funcție de valoarea kickerului (cea mai mare carte proprie sau comună). Dacă egalitatea se menține, potul se distribuie în mod egal.
Întrebări frecvente
Cea mai bună mână în general este chinta roială, care este formată dintr-un as, un popă, o damă, un valet și un 10 de aceeași culoare. A-A (cunoscut și ca „pocket rockets”) este cea mai bună mână inițială din cărți proprii la Texas Hold’em, deoarece poate fi jucată din orice poziție. Cu toate acestea, trebui să fii atent la numărul de jucători care te plătesc pentru a participa la pot când ai această mână, deoarece crește probabilitatea ca, după împărțirea cărților comune, un alt jucător să aibă o mână mai bună decât așii și să pierzi în fața a două perechi sau a oricărei alte mâini.
Jocul de Texas Hold’em implică până la trei cărți arse la fiecare mână. O carte arsă se referă la o carte care nu este în joc și este distribuită cu fața în jos pe masă. Înainte de flop, turn sau river, dealerul ia cartea de sus din pachet și o aruncă, fără a o arăta jucătorilor (lucru care le-ar putea influența deciziile).
Pentru a afla care sunt mâinile câștigătoare la Texas Hold’em, consultă articolul nostru care arată ierarhia mâinilor la poker. Chinta roială este cea mai bună mână la poker și este compusă din cinci cărți de aceeași culoare (terminate în A), urmată de chinta mică, apoi de careu și apoi de full. Cunoașterea ierarhiei mâinilor inițiale este importantă pentru a-ți planifica strategia pentru restul jocului.
5 card stud se numește astfel pentru că utilizează 5 cărți. Începe cu distribuirea a două cărți fiecărui jucător: una cu fața în jos, urmată de una cu fața în sus. Jocul continuă până când au fost distribuite cinci cărți, prima dintre acestea rămânând cu fața în jos, iar celelalte patru cu fața în sus. Obiectivul este de a realiza cea mai bună mână de poker din cinci cărți.
Cele două cărți proprii (hole cards), pot fi utilizate doar de jucătorul respectiv pentru a realiza mâna finală din cinci cărți. Cu toate acestea, un jucător poate utiliza ambele cărți proprii, sau poate renunța la una dintre acestea sau chiar la ambele, dacă cea mai bună mână din cinci cărți este compusă din patru sau chiar cinci dintre cărțile comune.
Texas Hold’em este ușor de învățat dacă învățați ierarhia mâinilor la poker și terminologia cheie. Ghidul nostru privind jocul de poker te ajută să înțelegi regulile de bază, dar pentru a juca mai bine trebuie să încerci să-ți îmbunătățești strategia permanent. După ce ai o strategie solidă, este ușor să o perfecționezi în timp.
Doar practica te poate învăța care este cea mai bună acțiune în timpul jocului de poker. Practic, ori de câte ori pui jetoane în pot, pui un pariu – care poate să însemne plata unui pariu existent, deschiderea sau plusarea. Aruncarea cărților înseamnă că renunți la pot și nu mai joci mâna respectivă.
Un pot secundar se creează atunci când la o mână au rămas în joc mai mulți adversari, dintre care unul este „all-in”. Orice pariuri suplimentare nu pot fi câștigate de jucătorul care a fost primul „all-in”, deoarece acesta a pariat toate jetoanele pe care le avea, însemnând că jucătorul all-in este eligibil doar pentru potul principal.
