Istoria WSOP

Câștigători WSOP

Există un motiv pentru care World Series of Poker (WSOP) este cel mai prestigios nume din industrie – datorită istoriei sale.

Cu mai bine de trei decenii înainte de perioada ”Poker Boom” de la mijlocul anilor 2000, WSOP a fost locul în care jucătorii de poker trebuiau să ajungă. Ideea înființării WSOP a fost introdusă în 1969, când Tom Moore și Vic Vickrey i-au invitat pe cei mai buni jucători din lume la Holiday Casino din Reno, Nevada, pentru Texas Gamblers Reunion.

La acea vreme se jucau doar jocuri cash și în timp ce Benny Binion, proprietarul Binion’s Horseshoe, a observat acțiunea de la mese, el a avut o idee – să organizeze un eveniment anual în locația sa din Las Vegas. După ce s-a confirmat faptul că Moore și Vickery nu intenționau să organizeze o altă reuniune, Binion și-a primit binecuvântarea pentru a duce spectacolul în sud.

În 1970, s-a născut WSOP, așa cum îl știe toată lumea. În primul an, Binion a invitat să concureze șapte dintre cei mai buni jucători din lume – Doyle Brunson, Johnny Moss, Sailor Roberts, Crandell Addington, Carl Cannon, Puggy Pearson și „Amarillo” Slim Preston. Încă o dată, au jucat doar jocuri cash și în cele din urmă au fost rugați să voteze cine credeau că este cel mai bun jucător.

Deloc surprinzător, fiecare din ei a votat pentru el înșuși. Binion a cerut apoi un al doilea vot cu mențiunea de a vota un alt jucător. Moss a primit cele mai multe voturi și a devenit câștigătorul primului WSOP, primind o cupă de argint ca premiu.

După prima reuniune, un reporter i-a sugerat lui Binion să o animeze făcându-i pe jucători să concureze în ceva care are un început, un mijloc și un sfârșit. Jocurile cash nu se potriveau așasar cu adevărat, dar un turneu freezeout s-a potrivit de minune. Așadar, în anul 1971, șase jucători au intrat în primul turneu WSOP contra sumei de $5.000 (suma avea să crească la $10.000 în anul următor și de atunci a rămas buy-in-ul turneului). În mod uimitor, Moss a câștigat din nou și o sumă de $30.000.

Începând din acest moment, participarea la WSOP a crescut de la an la an. În scurt timp, turnee suplimentare au fost adăugate în program, iar în anul 1976, cupa de argint a fost eliminată în favoarea mult râvnitei brățări de acum (deși oricine a câștigat un turneu WSOP în perioada 1970-1975 este încă considerat că „a câștigat o brățară” ).

De mai bine de 50 de ani, câștigarea Main Event-ului WSOP (AKA „The Big One”) a reprezentat visul oricărui jucător de poker. Johnny Moss și Stu Ungar sunt jucătorii care l-au câștigat de trei ori, în vreme ce Doyle Brunson și Johnny Chan l-au câștigat de câte două ori. Toți patru au făcut-o în ani consecutivi.

Iată-i mai jos pe toți ce care și-au trecut numele în istoria pokerului câștigând Main Event-ul WSOP:

1970 și 1971 – Johnny Moss

Main Event-ul WSOP din anul 1970 a fost decis prin votul jucătorilor, Moss fiind desemnat campion. În anul următor, el a învins un bazin de șapte jucători pentru a câștiga turneul și suma de $30.000.

Mâna câștigătoare (1971): Perechea de șesari

1972 – Amarillo Slim Preston

12 jucători erau programați să joace în 1972, dar jocurile profitabile de cash i-au ținut pe patru dintre ei la distanță. Ca urmare, doar Jimmy Casella, Roger Van Ausdall, Johnny Moss, Jack Straus, Crandall Addington, Doyle Brunson, Puggy Pearson și Amarillo Slim Preston au plătit buy-in-ul mărit la $10.000 pentru a concura. În cele din urmă, Amarillo Slim l-a învins pe Puggy la heads-up pentru a câștiga titlul și suma de $80.000.

Mâna câștigătoare: K♥J♦

1973 – Walter „Puggy” Pearson

După ce a terminat pe locul secund cu un an înainte, Walter „Puggy” Pearson și-a luat revanșa în anul 1973, când a depășit un bazin de 13 jucători și a câștigat turneul pentru $130.000. A făcut acest lucru învingându-l la heads-up pe Johnny Moss. A fost a treia brățară cucerită de Pearson în acel an, după ce reușise să cucerească brățări mai spre începutul Seriei în evenimentele $1.000 No-Limit Hold’em și $4.000 7-Card Stud.

Mâna câștigătoare: A♠7♠

1974 – Johnny Moss

The Grand Old Man of Poker și-a finalizat hattrick-ul în anul 1974, învingând un bazin de 16 jucători pentru a revendica un premiu de $160.000, într-un turneu în care câștigătorul a fost singurul premiat. El l-a învins la heads-up pe viitorul membru Poker Hall of Fame, Crandell Addington.

Mâna câștigătoare: 3♠3♥

1975 – Brian „Sailor” Roberts

Participarea în Main Event-ul din acel an a crescut la 21 de jucători înscriși, dar formatul în care câștigătorul lua toți banii a rămas în picioare, ceea ce a însemnat că Brian “Sailor” Roberts, un vechi camarad de-al lui Doyle Brunson, a câștigat $210.000 după ce l-a învins la heads-up pe Bob Hooks. Cu toate acestea, înainte de moartea sa din anul 2016, Hooks a dezvăluit că cei doi vechi prieteni au împărțit premiul în secret, fără ca Benny Binnion să știe.

Mâna câștigătoare: J♠J♥

1976 și 1977 – Doyle Brunson

În anul 1976, Doyle Brunson a câștigat evenimentul de $5000 buy-in 2-7 Draw pentru $80.250 și o brățară. Cu toate acestea, el este mai cunoscut pentru că a învins un bazin de 22 de jucători, inclusiv Jesse Alto la heads-up, pentru a-și adjudeca Main Event-ul și $220.000.

În anul următor, el s-a întors și a câștigat evenimentul $1.000 7-Card Stud Split, dar și-a apărat cu succes și titlul din Main Event, terminând pe primul loc într-un bazin de 34 de jucători. La heads-up, Brunson a reușit să îl depășească pe Gary „Bones” Berland.

Mâna câștigătoare: „2-10-le lui Brunson” (10♠2♠ în 1976; 10♠2♥ în 1977)

1978 – Bobby Baldwin

Acesta a fost primul an în care fondul de premiere din Main Event-ul WSOP nu s-a mai îndreptat doar către câștigător. Astfel, fondul de $420.000 generat de cele 42 de intrări în turneu a fost distribuit către primii 5 jucători clasați. Încă o dată, Crandell Addington a trebuit să se mulțumească cu locul secund, de această dată încasând $84.000, în vreme ce Bobby „The Owl” Baldwin a câștigat turneul și $210.000.

Mâna câștigătoare: Q♦Q♣

1979 – Hal Fowler

În anul 1979 s-a întâmplat pentru prima dată ca Main Event-ul WSOP să depășească pragul de 50 de jucători. Cu 54 de concurenți înscriși, s-a creat un fond de premiere de $540.000 rezervat primilor cinci clasați. Hal Fowler a scris istorie la acest Main Event, devenind primul jucător amator care a câștigat titlul. El a fost recompensat cu $270.000 după ce l-a depășit la heads-up pe experimentatul Bobby Hoff. Fowler a dispărut din poker după această victorie până ce a murit ani buni mai târziu, fapt ce a fost documentat în cartea lui Des Wilson Ghosts at the Table.

Mâna câștigătoare: 7♠6♦

1980 și 1981 – Stu Ungar

Considerat pe scară largă ca fiind cel mai mare jucător de Texas Hold’em și gin din toate timpurile, Stuey „The Kid” Ungar a luat cu asalt lumea pokerului în al doilea deceniu al WSOP-ului. În Main Event-ul din anul 1970 (73 de jucători înscriși), Ungar i-a refuzat lui Doyle Brunson un al treilea titlu, învingând legenda la jocul de heads-up. Ungar a câștigat $365.000 pentru victoria sa.

În anul următor, Ungar s-a întors și și-a apărat cu succes titlul într-un bazin de 75 de jucători, câștigând $375.000 în urma victoriei de la heads-up în fața lui Perry Green. Ungar s-a impus de asemenea în turneul $10.000 2-7 Draw pentru o nouă brățară și $95.000.

Mâna câștigătoare: 5♠4♠ în 1980 și A♥Q♥ în 1981

1982 – Jack Straus

Având o înălțime de peste 2 metri, Jack Straus a fost poreclit ”Treetop”, adică ”Vărful copacului” și este omul responsabil pentru zicala ”O fisă și un scaun”. Asta pentru că în Main Event-ul din anul 1982, care a depășit pentru prima dată pragul de 100 de jucători înscriși (au fost 104 înregistrări în turneu), a reușit să revină în joc și să câștige turneul după ce a rămas într-un singur jeton de 500.

Straus s-a impus într-o masă finală grea din care nu au lipsit Dewey Tomko (a terminat pe locul 2 pentru $208.000), Berry Johnston (locul 3 la final și $104.000) și Doyle Brunson (al 4-lea pentru $53.000). Pentru victoria sa, Straus a câștigat $520.000 și a doua brățară din carieră.

Straus a murit în anul 1988 la vârsta de 58 de ani, în timp ce juca poker pe mize mari la Bicycle Casino din Los Angeles. El a fost inclus post-mortem în Poker Hall of Fame în același an.

Mâna câștigătoare: A♥10♠

1983 – Tom McEvoy

Prezența în Main Event-ul WSOP din anul 1983 a crescut la 108 jucători și din nou Doyle Brunson a ajuns departe în turneu. În cele din urmă, a fost eliminat pe locul trei pentru $108.000 și a lăsat doi jucători calificați prin satelit să lupte pentru heads-up, Tom McEvoy și Rod Peate. Acesta a ajuns să fie la momentul respectiv cel mai lung heads-up din istoria Main Event-ului, cu peste șapte ore (un record care avea să rămână în picioare până la Main Event-ul din 2006). McEvoy și-a învins adversarul pentru a câștiga $540.000 și a devenit astfel primul jucător calificat prin satelit care a câștigat Main Event-ul WSOP.

De asemenea, merită menționat faptul că irlandezul Donnacha O’Dea, care a terminat pe locul șase pentru $43.200, a fost primul jucător străin care a reușit să intre în bani în Main Event-ul WSOP.

Mâna câștigătoare: Q♦Q♠

1984 – Jack Keller

În timpul evenimentelor preliminare de la WSOP-ul din 1984, Jack ”Gentleman” Keller a câștigat turneul $5000 Seven Card Stud pentru $137.500. El a reușit de asemenea să se impună și în Main Event, unde a depășit un bazin de 132 de jucători și a câștigat $660.000, învingându-l la heads-up pe Byron “Cowboy” Wolford. Keller, care avea să obțină o a treia brățară în 1993 și să fie inclus în Poker Hall of Fame în 1994, a murit în anul 2003.

De asemenea, Main Event-ul WSOP din 1984 a consemnat prima dintre cele trei mese finale consecutive pe care avea să le realizeze Jesse Alto, el terminând pe locul 3 pentru $132.000.

Mâna câștigătoare: 10♥10♠

1985 – Bill Smith

Main Event-ul WSOP din anul 1985 a atras 141 de jucători și s-a dovedit a fi un fel de prevestitor, deoarece Berry Johnston și Hamid Dastmalchi, care au terminat pe locul al treilea, respectiv al cincilea, aveau să câștige viitoare ediții ale acestui turneu. Jesse Alto, care a terminat pe locul al treilea cu un an înainte, s-a reîntors la masa finală și s-a clasat pe locul șase pentru $42.000. În cele din urmă, Bill Smith l-a învins pe TJ Cloutier pentru a câștiga brățara și premiul pentru primul loc în valoare de $700.000.

Mâna câștigătoare: 3♠3♥

1986 – Berry Johnston

După ce a terminat al treilea la WSOP-ul din 1985, și-a luat revanșa anul următor și a depășit un bazin de 141 de jucători pentru a câștiga suma de $570.000. Campionul en-titre, Bill Smith, a ajuns din nou departe în turneu, terminând pe locul cinci pentru $51.300, în timp ce Jesse Alto a bifat a 3-a masă finală consecutivă, terminând în cele din urmă pe locul patru pentru $62.700. Cu un finish pe locul 25 pentru $10.000, Wendeen Eolis a devenit prima femeie care a terminat în premii în Main Event-ul WSOP.

Mâna câștigătoare: A♠10♥

1987 și 1988 – Johnny Chan

Johnny Chan, cunoscut drept „Orient Express”, a avut, probabil, cea mai bună serie din istoria Main Event-ului WSOP. În primul rând, a depășit un bazin de 152 de jucători pentru a câștiga ediția WSOP din 1987 pentru $625.000, iar în anul următor și-a apărat cu succes titlul într-un bazin de 167 de jucători, pentru alți $700.000. Pentru a realiza această din urmă performanță, el a fost nevoit să-l învingă la heads-up pe un tânăr Erik Seidel, scenă care a fost imortalizată în filmul Rounders.

Chan, care a fost ultimul jucător ce a câștigat Main Event-ul WSOP doi ani la rând, a fost foarte aproape să câștige o a treia ediție în 1989, însă a trebuit să se mulțumească cu locul secund, pierzând în fața unicului Phil Hellmuth.

Mâna câștigătoare: A♠9♣ în 1987 și J♣9♣ în 1988

1989 – Phil Hellmuth Jr

Main Event-ul WSOP din 1989 a atras 178 de jucători și toate privirile s-au îndreptat asupra lui Johnny Chan, care câștigase turneul în ultimii doi ani. În mod uimitor, acesta a ajuns din nou departe în turneu și a părut că poate realiza hattrick-ul în 3 ediții consecutive. Cu toate acestea, tânărul în vârstă de 24 de ani, Phil Hellmuth Jr avea să îi încurce socotelile. Hellmuth, care a devenit ulterior „The Poker Brat” și cel mai titrat câștigător de brățări din istoria WSOP, i-a refuzat lui Chan un al treilea titlu, eliminându-l pe locul doi pentru $302.000. Hellmuth a devenit astfel la momentul respectiv cel mai tânăr jucător care câștigase turneul (Stu Ungar deținea această performanță prin victoria din anul 1980), el obținând cu această ocazie un premiu în valoare de $755.000 și prima dintre multele brățări de aur pe care urma să le câștige.

Mâna câștigătoare: 9♣9♠

1990 – Mansour Matloubi

Într-un bazin de 194 de jucători, Stu Ungar a avut un avantaj atât de mare la jetoane după Ziua 2, încât, atunci când a ratat restul turneului din cauza unei supradoze de droguri, a terminat totuși pe locul 9 pentru $25.050, după ce i-au fost culese blindurile orbită după orbită. În cele din urmă, jucătorul iraniano-britanic Mansour Matloubi l-a învins pe Hans „Tuna” Lund la heads-up pentru a câștiga turneul și suma de $835.000. Mansour a devenit astfel primul non-american care a câștigat Main Event-ul WSOP.

Mâna câștigătoare: 6♥6♠

1991 – Brad Daugherty

Main Event-ul din 1991 a depășit pentru prima dată 200 de participanți, turneul atrăgând mai exact un bazin de 215 jucători. În acel an, Binion a promis un premiu pentru primul loc de $1.000.000, recompensă de-a dreptul impresionantă (locul al doilea a fost premiat cu $402.500). Brad Daugherty, originar din Missouri, a devenit primul jucător care câștigă $1.000.000 pentru locul 1 în istoria WSOP.

Mâna câștigătoare: K♠J♠

1992 – Hamid Dastmalchi

Main Event-ul WSOP din anul 1992 a cunoscut o scădere rară a bazinului de jucători, în turneu înregistrându-se 201 jucători, cu 14 mai puțin decât în anul precedent. Chiar și așa, pentru al doilea an consecutiv, premiul pentru locul 1 a ajuns la valoarea de $1.000.000. Hamid Dastmalchi, născut în Iran, a câștigat premiul din șapte cifre după ce l-a învins la heads-up pe Tom Jacobs, care s-a consolat cu un premiu de $353.500. Dastmalchi a câștigat patru brățări de aur la WSOP în cariera sa, înainte de a dispărea din joc după anul 2004.

Mâna câștigătoare: 8♥4♣

1993 – Jim Bechtel

Main Event-ul WSOP din 1993 a avut 231 de jucători înscriși în competiție, inclusiv Mansour Matloubi, cel care reușise să câștige turneul cu 3 ani mai devreme. Matloubi a rulat din nou departe în turneu și s-a oprit pe locul 4 pentru $120.000. În cele din urmă, fermierul specialist în bumbac, Jim Bechtel, originar din Arizona, l-a învins la heads-up pe Glenn Cozen și a câștigat suma de $1.000.000. A fost un fel de revanșă pentru Bechtel, el terminând pe locul 6 turneul din anul 1988.

Bechtel, care juca poker în mod recreațional de câteva decenii, a devenit doar al doilea amator care a câștigat Main Event-ul WSOP, după Hal Fowler în anul 1979. În 2019, Bechtel a cucerit o a doua brățară, intervalul de 26 de ani dintre câștiguri fiind astfel cel mai lung din istoria WSOP-ului.

Mâna câștigătoare: J♠6♠

1994 – Russ Hamilton

Cea de-a 25-a aniversare (aniversarea de argint) a Main Event-ului a fost una specială, deoarece câștigătorul nu numai că urma să primească un premiu pentru primul loc în valoare de 1 milion de dolari, dar urma să fie recompensat și cu greutatea lui în argint. Turneul a atras 268 de jucători, inclusiv Russ Hamilton care cântărea 330 pounds, el primind astfel 43 de lingouri de argint, evaluate la $28.000, după ce a câștigat turneul.

Hamilton a devenit unul dintre cei mai infami jucători din istoria pokerului pentru implicarea sa în scandalul Ultimate Bet, în care a fost în mare parte responsabil pentru înșelarea jucătorilor cu peste 6 milioane de dolari.

Mâna câștigătoare: K♠8♥

1995 – Dan Harrington

WSOP-ul din 1995 a fost unul excelent pentru Dan Harrington. Mai întâi el a câștigat evenimentul $2500 No-Limit Hold’em pentru $249.000 și brățara, apoi și-a adjudecat o altă brățară câștigând Main Event-ul cu 273 de jucători înscriși și un premiu de $1.000.000. Barbara Enright a devenit prima (și până acum singura) femeie care a ajuns la masa finală a Main Event-ului WSOP, terminând pe locul 5 pentru $114.180. O poziție mai sus s-a clasat Hamid Dastmalchi, campionul Main Event-ului din 1992, care a terminat al 4-lea pentru $173.000.

„Action Dan” este totodată autorul unor cărți care au avut un impact major asupra jocului, intitulate Harrington on Hold’em și ulterior avea să mai reușească două finale în Main Event-ul WSOP, în anii 2003 și 2004.

Mâna câștigătoare: 9♦8♦

1996 – Huck Seed

Main Event-ul WSOP din anul 1996, unul din puținele care nu au fost înregistrate pentru difuzare la televiziune, s-a bucurat de prezența a 295 de jucători, iar tânărul Huck Seed l-a învins pe Dr. Bruce Van Horn pentru a câștiga titlul, $1.000.000 și a doua brățară. Seed a câștigat patru brățări de aur la WSOP și a fost inclus în Poker Hall of Fame în 2020.

Mâna câștigătoare: 9♦8♦

1997 – Stu Ungar

După ce a câștigat Main Event-ul WSOP în ani consecutivi în 1980 și 1981, Stu Ungar a ieșit din grație din cauza dependenței sale dezinhibate de droguri. În anul 1997, Ungar părea să se afle pe drumul cel bun, el fiind unul dintre cei 312 jucători care au concurat în Main Event-ul WSOP. Când a făcut masa finală, care pentru prima și singura dată s-a desfășurat în aer liber pe Fremont Street, destinul părea să îi aducă o nouă victorie, el deținând mai bine de o treime din jetoanele puse în joc.

Într-adevăr, Ungar a încheiat-o cu al treilea său titlu în Main Event-ul WSOP și un premiu de $1.000.000. Purtând o pereche de ochelari de soare rotunzi, Ungar i-a dedicat victoria fiicei sale Stefanie. Din păcate, demonii lui Ungar au cules tot ceea ce era mai bun din el și a murit din cauza unei supradoze pe 22 noiembrie 1998.

Mâna câștigătoare: A♥4♣

1998 – Scotty Nguyen

Pentru prima și singura dată în istoria WSOP, masa finală a Main Event-ului din 1998 (350 de jucători înscriși) a început cu doar cinci jucători. Născut în Vietnam, Scotty Nguyen a început ca lider la jetoane, cu Kevin McBride plasat pe locul doi. Așa cum era de așteptat, titlul avea să se joace între cei doi, iar pe un board care arăta un full de 3 optari cu 2 nouari, Nguyen a intrat all-in și a rostit nemuritoarele cuvinte: ”Dă call și se va termina totul, dragă!” ”

McBride a dat call-ul, iar Nguyen a devenit campion mondial pentru 1 milion de dolari și a doua sa brățară. De atunci, el a căștigat un total de cinci brățări de aur și a devenit membru în Poker Hall of Fame.

Mâna câștigătoare: J♦9♣

1999 – Noel Furlong

La Main Event-ul WSOP din 1999, un turneu care a atras 393 de jucători, campionul din 1996 Huck Seed căuta să câștige titlul pentru a doua oară. Evoluția sa s-a terminat cu locul 6 și $167.700, în vreme ce vicecampionul din 1988, Erik Seidel, s-a descurcat ceva mai bine terminând al 4-lea pentru $279.500.

După ce Padraig Parkinson a fost eliminat pe locul 3, titlul urma să se dispute între Alan Goehring și irlandezul Noel Furlong. Jucătorul din Irlanda, care era deja milionar din afacerea sa cu fabricarea covoarelor, a reușit să își depășească adversarul și să câștige premiul de $1.000.000.

Mâna câștigătoare: 5♣5♦

2000 – Chris Ferguson

Noul mileniu a adus o creștere uriașă a prezenței în Main Event-ul WSOP, de la 393 în anul 1999 la 512 în anul 2000. Drept urmare, premiul pentru primul loc a crescut la 1,5 milioane de dolari și a fost câștigat de Chris „Jesus” Fergsuon, care l-a depășit cu ceva noroc la heads-up pe TJ Cloutier. Cel din urmă și-a pus în joc pre-flop ultimele sale jetoane cu AQ, în vreme ce Ferguson a pornit în spate cu A9, dar un 9 pe river a făcut ca titlul să meargă la Ferguson.

Ferguson, care a câștigat șase brățări de aur și a fost Jucătorul Anului WSOP în 2017, a avut parte ulterior de feedback-uri negative pentru rolul său din cadrul Full Tilt Poker, atunci când jucătorii nu au fost plătiți după evenimentele petrecute în Vinerea Neagră.

Mâna câștigătoare: A♠9♣

2001 – Carlos Mortensen

Cu 613 jucători înscriși, Main Event-ul WSOP din 2001 a fost cel mai mare turneu de poker live de la acea vreme. A fost pentru prima dată când doi jucători au fost recompensați cu premii din șapte cifre și este în mare parte considerată a fi una dintre cele mai grele mese finale de Main Event din istorie, cu Mike Matusow pe locul al șaselea și $239.765, Phil Hellmuth pe locul al cincilea și $303.705 sau Phil Gordon pe locul al patrulea și $399.610, asta pentru a numi doar câțiva dintre finaliști.

Spaniolul Carlos Mortensen l-a învins la heads-up pe Dewey Tomko și a câștigat titlul pentru 1,5 milioane de dolari. A făcut asta realizând o chintă cu KQ și spărgând astfel perechea de ași. Pentru clasarea pe locul 2, Tomko a câștigat aproape 1,1 milioane de dolari.

Mâna câștigătoare: K♣Q♣

2002 – Robert Varkonyi

Main Event-ul WSOP din 2002, care a atras un bazin de 631 de jucători, a fost primul în care au fost utilizate camere de buzunar (AKA hole card cams). Amatorul Robert Varkonyi l-a învins pe Julian Gardner, câștigând titlul și un premiu de $2.000.000.

Mai devreme, la masa finală, Phil Hellmuth făcea comentarii spunând că, dacă Varkonyi va câștiga, se va rade în cap. Ținându-se de cuvânt, Hellmuth și-a ras tot părul în fața camerelor ESPN.

Mâna câștigătoare: Q♦10♠

2003 – Chris Moneymaker

Nimeni nu știa la acea vreme, dar ediția WSOP 2003 avea să schimbe cursul istoriei pokerului pentru totdeauna. Asta pentru că necunoscutul contabil din Tennessee, Chris Moneymaker, care și-a obținut locul în turneu printr-un satelit online de 86 de dolari, a terminat pe primul loc într-un bazin de 839 de jucători pentru a câștiga turneul și 2,5 milioane de dolari. La heads-up, Chris Moneymaker l-a depășit pe profesionistul Sammy Farha, arătând astfel mulțimii că în poker oricine poate câștiga.

Victoria sa a fost una dintre principalele scântei care au condus la ”Poker Boom”, o expansiune fără precedent a jocului ce avea să se petreacă în următorii ani.

Campionul Main Event-ului din 1995, Dan Harrington, avea să termine turneul pe locul 3 pentru suma de $650.000.

Mâna câștigătoare: 5♦4♠

2004 – Greg Raymer

Datorită victoriei lui Chris Moneymaker cu un an înainte, Main Event-ul WSOP din anul 2004 a avut parte de o explozie de prezență, când 2576 de jucători au trecut pragul Binion’s Horseshoe. A fost de trei ori mai mare decât în anul precedent! Unul dintre motivele prezenței mari în turneu a fost numărul mare de calificați online, inclusiv cel ce avea să devină campion, Greg „Fossilman” Raymer, care a câștigat un premiu de $5.000.000 pentru victoria sa.

Pentru al doilea an consecutiv, Harrington a fost la masa finală, de data aceasta terminând pe locul al patrulea pentru 1,5 milioane de dolari. Mesele finale consecutive ale lui Harrington din anii „boom” l-au ajutat să devină un idol timpuriu pentru fanii pokerului.

Mâna câștigătoare: 8♠8♦

2005 – Joe Hachem

Binion’s Horseshoe, inclusiv marca WSOP, fuseseră deja vândute către Caesars, așa că nu a fost o surpriză să-i vedem rezolvând problemele de spațiu prin mutarea seriei la Rio All-Suite Hotel and Casino. Main Event-ul din acel an s-a dublat la 5619 participanți și în mod incredibil, campionul en-titre, Greg Raymer a avut o evoluție foarte lungă, terminând în cele din urmă pe locul 25.

Mike „The Mouth” Matusow a fost primul eliminat la masa finală din acel an, în vreme ce jovialul Steve Dannenmann și australianul Joe Hachem, aveau să ajungă până la heads-up. Hachem urma să obțină victoria pentru un premiu de 7,5 milioane de dolari.

“Aussie. Aussie. Aussie. Oi, Oi, Oi!”

Ultimele două zile ale Main Event-ului WSOP din 2005 s-au jucat la Binion’s Horseshoe, ultima dată când orice turneu WSOP s-a jucat în această locație.

Mâna câștigătoare: 7♣3♠

2006 – Jamie Gold

Expansiunea pokerului era în plin efect, iar Main Event-ul WSOP din 2006 avea să atragă un număr de 8773 de jucători. Până în prezent, acesta este cel mai mare Main Event din istoria WSOP, cu un fond de premii în valoare de $82.512.162. Din păcate, o lege din 2006 ce viza desfășurarea ilegală a jocurilor de noroc pe internet va împiedica în curând creșterea, deoarece operatorii online vor fi forțați să părăsească piața din SUA, întrerupând astfel fluxul de calificați online.

Main Event-ul din acel an, care a fost oferit pentru vizionare în direct prin Pay-Per-View, a fost primul în care un jeton de 100k a fost introdus în joc. Agentul de la Hollywood, Jamie Gold, a început masa finală cu un avans mare de jetoane și a obținut victoria pentru un premiu de top de 12 milioane de dolari, încă cel mai mare premiu pentru primul loc acordat vreodată în Main Event-ul WSOP.

Mâna câștigătoare: Q♠9♣

2007 – Jerry Yang

Prezența la Main Event-ul WSOP din 2007 a scăzut la „doar” 6358 de jucători, ceea ce a fost pentru prima dată din 1992 când Main Event-ul a înregistrat o reducere a participanților. Jerry Yang a început masa finală cu al doilea cel mai mic stack, dar a reușit să elimine șapte dintre cei opt oponenți ai săi în drumul spre victorie. Yang, care și-a câștigat locul în turneu printr-un satelit live de $225 disputat la Pechanga Resort and Casino, a reușit să își transforme micuța investiție într-un cec în valoare de $8,25 milioane. Yang a donat 10% din câștigurile sale către diferite organizații de caritate.

Mâna câștigătoare: 8♦8♣

2008 – Peter Eastgate

Main Event-ul WSOP din 2008 a fost primul în care s-a inaugurat conceptul „November Nine”. În loc să se joace încontinuu până la desemnarea câștigătorului, jocul s-a oprit atunci când a fost atinsă masa finală de nouă jucători. Acei jucători au intrat apoi în pauză până în noiembrie, moment în care s-au reîntors pentru a juca până ce un jucător avea să devină câștigător. Ideea a fost că o pauză de trei luni ar oferi oportunități de promovare a mesei finale, ar putea genera previziuni și ar putea oferi jucătorilor șansa de a căuta oportunități de sponsorizare.

Turneul din acel an, care a atras un bazin de 6844 de jucători, l-a găsit pe danezul Peter Eastgate, în vârstă de 22 de ani, în postura de câștigător pentru $9.152.416. Prin această performanță, el l-a depășit pe Phil Hellmuth (24) și a devenit cel mai tânăr jucător care a câștigat vreodată Main Event-ul WSOP. Cu toate acestea, recordul său urma să fie doborât chiar la ediția următoare.

Eastgate s-a întors în 2009 pentru a încerca să își apere titlul. A ajuns în ziua a 6-a, dar a fost eliminat pe locul 78. După anul 2010, Eastgate a dispărut în mare măsură din lumea pokerului. În același an, și-a licitat brățara de campion pe eBay, cu o ofertă de pornire de $16.000. S-a vândut cu $147.500, bani care au fost donați Organizației UNICEF.

Mâna câștigătoare: A♦5♠

2009 – Joe Cada

Main Event-ul WSOP din 2009 a atras 6494 de jucători și a folosit din nou conceptul „November Nine”. Darvin Moon a intrat la masa finală din postura de lider la fise, urmând să ruleze în turneu până la heads-up, unde avea să îl întâlnească pe tânărul jucător online în vârstă de 21 de ani, Joe Cada. Masa finală din acel an s-a întins pe durata a 364 de mâini, inclusiv 88 de mâini jucate la heads-up, iar în cele din urmă Moon a fost eliminat de Cada, care a cîștigat titlul și premiul pentru locul întâi în valoare de $8.547.042.

Cada aproape că avea să câștige din nou Main Event-ul nouă ani mai târziu, când a terminat pe locul cinci într-un grup de 7874 de jucători la ediția din 2018, pentru 2,15 milioane de dolari. Cada a devenit astfel primul campion care a mai reușit o masă finală în Main Event de la Dan Harrington încoace.

Mâna câștigătoare: 9♦9♣

2010 – Jonathan Duhamel

Main Event-ul WSOP 2010 a cunoscut o creștere bună a prezenței, deoarece 7319 jucători au creat un fond de premii în valoare de $68.798.600. Jonathan Duhamel din Canada a început masa finală November Nine în calitate de lider la jetoane și a reușit să obțină victoria și un premiu pentru primul loc în valoare de $8.944.310, după ce l-a învins pe John Racener în jocul de heads-up. Duhamel a devenit primul jucător canadian care a câștigat titlul în Main Event-ul WSOP.

Mâna câștigătoare: A♠J♥

2011 – Pius Heinz

Main Event-ul WSOP ediția 2011 a atras 6865 de jucători și a oferit un fond de premii în valoare de $64.531.000. Masa finală November Nine a fost alcătuită din 301 mâini, inclusiv 119 mâini disputate la heads-up între germanul Pius Heinz și cehul Martin Staszko. Heinz, care avea experiență în jocul online, a câștigat premiul pentru locul întâi în valoare de $8.715.638 și a devenit astfel primul jucător german care a câștigat vreodată titlul.

Mâna câștigătoare: A♠K♣

2012 – Greg Merson

Main Event-ul WSOP 2012, care a atras 6598 de jucători și a acordat $62.021.200 premii în bani, a trecut de la „November Nine” la Octombrie, din cauza alegerilor prezidențiale din acel an. De asemenea, turneul a trecut de la 4 zile de start la doar trei (care vor rămâne până când Main Event-ul WSOP din 2021 va reveni la patru).

În acel an, două femei aproape că au ajuns la masa finală, dar Elisabeth Hille și Gaelle Baumann au terminat prin a fi eliminate pe locurile 11, respectiv 10. Jesse Sylvia a început masa finală din postura de lider la jetoane, dar în cele din urmă a pierdut în fața lui Greg Merson în jocul de heads-up. Victoria l-a ajutat pe Merson, care a câștigat $8.531.853, să obțină și titlul de Jucătorul Anului WSOP 2012, mulțumită de asemenea succesului din $10.000 NLHE Six-Handed pentru $1.136.187.

Mâna câștigătoare: K♦5♦

2013 – Ryan Riess

Main Event-ul WSOP din anul 2013 s-a bucurat de prezența a 6352 de jucători care au generat un fond de premii în valoare de $59.708.800. Carlos Mortensen, campionul din 2001, aproape că a ajuns la masa finală, dar a fost eliminat pe locul 10. Mark Newhouse a fost eliminat de la masa finală pe locul nouă, același loc pe care avea să termine un an mai târziu.

În cele din urmă, campionul a fost Ryan Riess din Michigan, care l-a învins la heads-up pe Jay Farber pentru a obține un premiu în valoare de $8.361.570.

Mâna câștigătoare: A♥K♥

2014 – Martin Jacobson

Pentru Main Event-ul WSOP din 2014, oficialii turneului au garantat un premiu pentru primul loc în valoare de 10 milioane de dolari, ceea ce a făcut ca turneul să stârnească și un mai mare interes. Cu 6683 de jucători înscriși, care au creat un fond de premii în valoare de $62.820.200, locul secund a fost recompensat la această ediție cu $5.147.911. Mark Newhouse a devenit primul jucător care a ajuns în November Nine de două ori, după ce a terminat pe locul nouă în 2013 și pe aceeași poziție în 2014.

Suedezul Martin Jacobson a început masa finală November Nine cu al doilea cel mai mic stack, dar a reușit să își croiască drum către brățară și premiul de top oferit câștigătorului. La acea vreme, a fost al cincelea cel mai mare premiu individual din istoria turneelor de poker. Victoria lui Jacobson este în mare parte considerată a fi una dintre cele mai impresionante din istoria Main Event-ului.

Mâna câștigătoare: 10♦10♥

2015 – Joe McKeehen

Main Event-ul WSOP din anul 2015 a atras un bazin de 6420 de jucători, care au creat un fond de premii în valoare de $60.348.000. Ambasadorul PlayGG, Daniel Negreanu, aproape că a ajuns la masa finală November Nine, dar a fost eliminat pe locul 11 pentru $526.778.

Joe McKeehen a început masa finală cu un avans mare la fise, mai mult decât dublu față de cel mai apropiat adversar – și a avut un drum relativ simplu către victorie, mergând spre acest succes pas cu pas. McKeehen continuă să zdrobească turneele de poker și chiar a adăugat încă două brățări la portofoliul său cu rezultate în poker, una în 2017 și cea mai recentă în 2020.

Mâna câștigătoare: A♥10♦

2016 – Qui Nguyen

Main Event-ul WSOP din 2016 a atras un bazin de 6737 de jucători, care au creat un fond de premii total în valoare de $63.327.800. Un jucător pe nume John Cynn a terminat pe locul 11 la acel turneu pentru $650.000, în timp ce cunoscutul veteran al pokerului Cliff „JohnnyBax” Josephy a intrat la masa finală November Nine din postura de lider la fise. Pe urmele sale se afla însă jucătorul de poker vietnamezo-american Qui Nguyen.

Nguyen a practicat un joc agresiv și ofensiv la masa finală și în scurt timp a obținut un avantaj mare la fise. După ce Josephy a fost eliminat pe locul trei, Nguyen s-a luptat cu Gordan Vayo într-un duel de heads-up ce s-a întins pe parcursul a 181 de mâini. Nguyen și-a depășit în cele din urmă oponentul și a reușit să câștige turneul pentru $8.005.310. Nguyen a lansat în continuare o biografie, Din Vietnam la Vegas! Cum am câștigat Main Event-ul World Series of Poker, de la D&B Publishing.

Mâna câștigătoare: K♣10♣

2017 – Scott Blumstein

După aproape un deceniu de November Nine, WSOP a revenit la structura de dinainte, fără pauză între restul turneului și masa finală. Turneul a atras 7221 de jucători, cel mai mare bazin începând cu anul 2010 și a oferit un fond de premiere de $67.877.400. Antoine Saout și Ben Lamb, care au terminat pe locul al treilea Main Event-urile WSOP din 2009, respectiv 2011, s-au reîntors ambii la masa finală. Primul a fost eliminat pe locul cinci pentru 2 milioane de dolari, în vreme ce al doilea a terminat pe locul al nouălea pentru 1 milion de dolari. Între ei, argentinianul Damian Salas, care urma să câștige Main Event-ul WSOP din anul 2020, s-a clasat pe locul șapte pentru $1.425.000.

Titlul s-a jucat între Scott Blumstein, originar din New Jersey, care a început masa finală ca lider la fise și Dan Ott. La cea de-a 65-a mână a jocului de heads-up și a 246-a de la masa finală, Blumstein a ieșit învingător și a câștigat premiul pentru primul loc în valoare de 8,15 milioane de dolari.

Mâna câștigătoare: A♥2♦

2018 – John Cynn

John Cynn a avut parte de o lovitură dureroasă atunci când la Main Event-ul WSOP din 2016 a fost eliminat pe locul 11 pentru $650.000, ratând la mustață accesul la masa finală. Doi ani mai târziu, el și-a luat revanșa depășind un bazin de 7874 de jucători (al doilea cel mai mare din istorie până în acel moment), pentru a câștiga brățara și premiul cel mare în valoare de 8,8 milioane de dolari.

Masa finală s-a întins pe parcursul a 442 de mâini, inclusiv 199 de mâini intense desfășurate la heads-up între John Cynn și Tony Miles.

Campionul WSOP din anul 2009, Joe Cada, a fost prezent la masa finală, dar nu a reușit să își treacă în palmares un al doilea titlu în Main Event, terminând pe locul cinci pentru 2,15 milioane de dolari.

Mâna câștigătoare: K♣J♣

2019 – Hossein Ensan

Main Event-ul WSOP din 2019 a devenit al doilea ca mărime din istorie, cu 8569 de jucători (depășit doar de cel din 2006) și a oferit un fond de premii în valoare de $80.548.600. Hossein Ensan a început masa finală ca lider la jetoane și a reușit să o câștige pentru un premiu de 10 milioane de dolari. În vârstă de 55 de ani, Ensan a devenit cel mai în vărstă campion al Main Event-ului de la Noel Furlong în 1999. De asemenea, a devenit al doilea jucător german care a câștigat Main Event-ul, după ce Pius Heinz a făcut acest lucru în anul 2011.

Mâna câștigătoare: K♥K♣

2020 – Damian Salas

Tradiționalul World Series of Poker de vară din Las Vegas a fost întrerupt din cauza pandemiei globale, dar oficialii au găsit o modalitate unică de a continua tradiția Main Event-ului, oferind un hibrid online-live. Jucătorii din Statele Unite au concurat pe WSOP.com (705 jucători) și au jucat până la o masă finală de nouă, în timp ce jucătorii internaționali au făcut același lucru în rețeaua GG (674 de jucători).

Mesele finale de la fiecare s-au redus apoi la un câștigător live (masa finală pentru bazinul de jucători americani de la Rio All-Suite Hotel & Casino și cea pentru bazinul internațional de la King’s Casino din Republica Cehă). Joseph Hebert a câștigat turneul ce a rulat pe WSOP.com pentru $1.553.256 și Damian Salas turneul ce a rulat în rețeaua GG pentru $1.550.969, iar apoi cei doi s-au înfruntat într-un meci de heads-up pentru un milion de dolari suplimentar și brățara.

Salas, care a mai făcut masă finală la WSOP 2017, a ajuns învingător și a devenit oficial campionul Main Event-ului WSOP 2020.

Mâna câștigătoare: K♦J♠

2021 – Koray Aldemir

Main Event-ul WSOP a revenit la formatul tradițional live în anul 2021, deși în loc să se desfășoare în perioada obișnuită în cursul verii în Las Vegas, a fost mutat să se joace 8 săptămâni mai târziu. Pentru a veni în întâmpinarea jucătorilor internaționali cărora li s-a permis să viziteze Statele Unite după ce restricțiile privind interzicerea călătoriei au fost relaxate, oficialii au adăugat două zile de start suplimentare: 1E și 1F. Pe parcursul a șase zile de start, turneul a atras 6650 de jucători, care au generat un fond de premii impresionant în valoare de $62.011.250.

Jucătorul profesionist de poker german Koray Aldemir, un regular desăvârșit al circuitului high roller, a ieșit învingător în fața jucătorului recreațional George „Home Game” Holmes din Atlanta și a câștigat prima sa brățară alături de premiul în valoare de 8 milioane de dolari.

Aldemir va rămâne în istorie ca fiind ultimul campion al Main Event-ului de la Rio, deoarece WSOP este programat să se mute într-o altă locație din 2022.

Mâna câștigătoare: 10♦7♦